Muzeul reșițean este o instituție tânăra în cadrul constelației muzeelor bănățene, care a aparut după mijlocul secolului trecut. El s-a înfiripat din inițiativa societății civile locale din orașul industrial Reșița, de pe valea Bârzavei. S-a constituit în anul 1957 un „Comitet pentru înființarea muzeului”, în cadrul Uzinei Constructoare de Mașini din Reșița, un trust ce reunea unități siderurgice și de construcții de mașini.

Donațiile unor colecții particulare au stat la fundamentul noii construcții muzeale de la Reșița, care a fost inaugurată în iarna anului 1959. Muzeul orașului Reșița a fost recunoscut ca atare printr-un act din luna martie 1962, de către Ministerul Învățământului și Culturii din România. Cel dintâi director al Muzeului reșițean a fost profesorul Octavian Răuț, care a inițiat dealtminteri și cele dintâi săpături arheologice pe valea Bârzavei, la castrul român de la Berzovia precum și la ferma romană de la Ramna.