Prezentarea oraşului

•Municipiul Reşiţa, este reşedinţa Judeţului Caraş-Severin, aşezat în partea centrală a acestuia, fiind  traversat de râul Bârzava. Suprafaţa totală este de 19.834 ha  din care 1.902 ha este intravilan şi are 6 localităţi componente Secu, Doman, Moniom, Cuptoare, Ţerova, Cîlnic. Aflat la poalele Muntelui Semenic, municipiul Reşiţa este punctul de pornire spre cunoscutele zone turistice: Semenic, Trei Ape, Crivaia şi Secu.
Reşiţa este cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei. Imaginea de astăzi impresionează privitorul prin construcţiile civile şi industriale, valorificarea arhitectonică a peisajului natural, aşa cum se poate observa din fotografii.
Populaţia stabilă a municipiului Reşiţa,  este de 84.026locuitori, din care populaţia în mediul urban – 79.869 şi populaţie mediul rural – 4.157

Scurt istoric

Istoric, localitatea este atestată încă din secolul al XV-lea, cu numele Recsicza şi Reshycha. Este menţionată în 1673, 1690-1700, iar în Conscripţia din 1717 este notată cu numele Retziza, având 62 case. Din 1771, când s-au înfiinţat uzinele, Reşiţa a devenit centrul polarizator al întregii zone.
Iniţial, au existat două sate apropiate, Reşiţa Română şi Reşiţa Montană. Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunarii români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia şi Austria de sus, iar între 1782-1787 cu familii germane din regiunea Rinului.
Dezvoltarea celor două oraşe a dus la formarea unui oraş industrial, un oraş uzină, cu particularităţi sociale, economice şi culturale distincte.
În 1771, cele două Reşiţe aveau 750 de locuitori. În 1871, la Reşiţa erau 7.600 de persoane iar în 1910, localitatea avea 17.384 de suflete. Populaţia creşte vertiginos după cel de-l doilea război mondial, mai ales pe seama unui spor migrator, ajungând în 1971 la 68.860. În 1989, Reşiţa avea 110.260 locuitori.
             

Reşiţa în anul 1771

În urmă cu mai bine de 227 de ani, acest oraş de la poalele Semenicului, aşezat lângă râul Bârzava, se racorda datorită dezvoltării industriale la comandamentele europene de atunci.
În 3 iulie 1771, a fost semnat actul de înfiinţare al oraşului industrial, când s-au inaugurat furnalele, istoria Reşiţei fiind strâns legată de istoria bătrânului continent.
Construcţia propriu-zisă a uzinelor a început în primăvara anului 1770, lucrările de zidărie fiind conduse de maistrul dulgher Peter Korb, iar cele de lemnărie de maistrul zidar Martin Klesko din Biserica Albă.
În primi 5 ani (până în 1776) Uzinele Reşiţa au fost subordonate celor din Bocşa, constituind o subunitate a acestora. Ulterior s-a construit oficiul montanistic Reşiţa, subordonat direcţiei montanistice Oraviţa. După numai 20 de ani, industria locală era recunoscută pe plan european, primindu-se comenzi din toată Europa.
Între anii 1845-1846 s-a iniţiat un amplu program de modernizare. La acea dată, Uzinele cuprindeau următoarele: trei furnale, o turnătorie folosind cuptoare cu flacără, hală de formare şi uscare, o turnătorie de fontă cenuşie, o turnătorie de metale neferoase. Trei ateliere de forjă, atelier care produce şine, tablă, semifabricate.

 

Având ca bază de dezvoltare două oraşe, oraşul Reşiţa a avut multă vreme un aspect rural, abia din a doua jumătate a secolului XIX-lea edificându-se clădiri ale instituţiilor publice, cu una sau două caturi. Din 1968, Reşiţa a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin. În aceste ultime trei decenii, oraşul a cunoscut o dezvoltare urbanistică accentuată. Au apărut cartiere, zone de locuinţe şi instituţii publice, s-a construit centrul municipiului, paralel cu celelalte construcţii industriale.

 

Facilităţi acordate investitorilor:

-concesionarea de terenuri pe o perioada de 49 de ani;
-persoanele juridice care vor concesiona terenuri, pot cumpăra terenul concesionat aflat în domeniul privat al Consiliului Local, după punerea în funcţiune a investiţiei, la cerere, prin negociere directă, pornind de la un preţ minim stabilit prin raportul de evaluare şi pot opta pentru varianta de cumpărare în rate;
-valoarea de concesionare a terenurilor pentru activităţi productive va reprezenta 25% din taxele de concesiune, stabilite în urma licitaţiei;
-construcţiile şi terenurile concesionate pentru activitatea de producţie vor fi scutite de taxa de concesiune pe o perioadă de 1-3 ani, în funcţie de mărimea şi complexitatea investiţiei;
-în cadrul primăriei există un compartiment care, contra cost, se va ocupa de obţinerea  autorizaţiilor de construcţie şi a avizelor de funcţionare;
-reduceri la taxele şi impozitele locale;
-accesul prioritar la închirierea şi cumpărarea activelor disponibile;
-reclamă gratuită pe site-ul Primăriei;
-acces la bazele de date şi materiale adecvate;
-facilitarea unor contracte directe cu oamenii de afaceri.

 

De ce să investeşti în Reşiţa:

Municipiul Reşiţa este relativ aproape de multe capitale europene. Astfel, pot fi enumerate câteva dintre acestea cu distanţele aferente calculate pentru ieşirea din ţară prin Vama Nădlac judeţul Arad:
      
            Budapesta - 414 km
            Viena - 666 km
            Berlin - 1281 km

            Varşovia - 1006 km
            Bratislava - 604 km
            Madrid - 2748 km
            Londra - 2130 km
            Amsterdam – 1831km
            Belgrad - 182 km, cu ieşirea pe la punctul vamal Naidăş-judeţul Caraş-Severin
            Sofia - 408 km, cu ieşirea prin sudul  ţării
            Atena - 1148 km, cu ieşirea prin sudul ţării
            Bucuresti - 500 km

 

Infrastructura de transport este asigurată prin :
Reţeaua Rutieră:        
Municipiul Reşiţa are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de drumuri naţionale, judeţene şi comunale după cum urmează: 
•DN 58 B pe direcţia N-V spre Timişoara ( 110 Km);
•DN 58 pe direcţia N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina;
•DJ 581 pe direcţia V spre Oraviţa;
•DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, staţiunile Văliug şi Trei Ape;
• DC 92 spre staţiunea Secu.
           
Reţeaua de căi ferate  este formată din:
•linia electrificată Reşiţa Sud-Reşiţa Nord-Caransebeş.
•Linia neelectrificată Reşiţa Nord-Berzovia-Gătaia-Voiteni-Timişoara Nord.
           
Transportul aerian este asigurat prin aeroportul Timişoara (110 km faţă de Reşiţa) cel mai important aeroport internaţional din vestul României, iar aeroportul Caransebeş  (40 km faţă de Reşiţa) asigură curse charter.
Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km faţă de Reşiţa.

Puncte de trecere a frontierei de stat
Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin există două puncte de trecere a frontierei :
         -  Punct de trecere a frontierei pe Dunăre pentru trafic fluvial, în incinta Portului Moldova Veche, la 97 km distanţă de Municipiul Reşiţa
         - Punct de trecere a frontierei rutier Naidăş  spre Republica Serbia, la 69 km distanţă de Municipiul Reşiţa.

Ieşirea spre celelalte ţări ale Europei se efectuează prin judeţele învecinate:
            -Judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa şi Cenad;
-Judeţul Arad prin punctul Nădlac pentru trafic rutier şi punctul  Curtici pentru trafic feroviar.

Resursele naturale regenerabile ale zonei sunt reprezentate  de:

•amenajările hidrotehnice de pe cursul superior al râului Bârzava pe primii 50 km de la izvoare, prin lacurile de acumulare Gozna, Breazova şi Secu precum şi lacul Trei Ape pe cursul Timişului Superior, care constituie sursa de alimentare cu apă a municipiului Reşiţa;

•vegetaţia lemnoasă (forestieră) care coboară în estul municipiului până aproape de periferie şi care cuprinde o mare varietate de specii, atât răşinoase (pin negru, pin silvestru, duglas şi altele) cât şi de foioase specifice şleaurilor de deal cu fag în amestec cu carpen, tei şi gorun;

•pădurile din jurul municipiului Reşiţa adăpostesc specii de interes cinegetic din fauna sălbatică, cum sunt: vulpea, mistreţul, lupul, cerbul, căpriorul şi altele precum şi numeroase specii de păsări, o parte din aceste păduri fiind declarate Rezervaţii Naturale de tip forestier.

Infrastrucura de utilităţi :
A. Sistemul de alimentare cu apă potabilă
Sursa de alimentare a municipiului Reşiţa o constituie apa de suprafaţă preluată de lacurile de acumulare Gozna, Breazova, Secu şi Trei Ape. În vederea potabilizării, tratarea apei se realizează în Uzina de Apă prin filtrare rapidă şi dezinfecţie cu clor. Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă este 146,4 km.

B. Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (debit mediu evacuat la nivelul anului 2002 - 702,933 l/s) sunt colectate în reţeaua de canalizare şi evacuate în râul Bârzava prin 7 guri de descărcare. Lungimea reţelei de canalizare este de 106 km.
C. Sistemul de electrificare Municipiul este electrificat in totalitate.
D.Sistemul termoenergetic centralizat, are ca sursă de producere a căldurii S.C. CET ENERGOTERM Reşiţa S.A. Transportul căldurii se realizează prin reţele termice primare de la sursă până la punctele termice de unde se distribuie la consumatori prin intermediul unor reţele secundare de încălzire. O altă parte dintre consumatori sunt alimentaţi cu energie termică produsă în centrale termice de bloc sau de apartament echipate cu cazan de apă caldă de parametri coborâţi.

E.Sistemul de alimentare cu gaze naturale

 Municipiul este acoperit aproape în totalitatecu gaze naturale, exceptând cartierele Moniom, Cuptoare şi Doman.

F. Sistemul de telefonie

Telefonia fixă este asigurată pe toată suprafaţa municipiului şi zonele adiacente prin Romtelecom şi RDS, iar cea mobilă este asigurată de operatorii Orange, Connex, Zapp, Cosmote. Toate sistemele permit accesul la Internet.

 

Amplasarea într-un cadru natural deosebit, prezenţa în apropiere a cunoscutelor  zone turistice: Semenic  şi Cheile Caraşului  sunt atuuri pentru dezvoltarea în perspectivă a  turismului.
 Zona turistică Semenic cuprinde următoarele subzone:

•Platoul Semenic (1.400 m altitudine) aflat  la o distanţă de numai 35 km de municipiu este favorabil practicării sporturilor de iarnă, existând locuri de cazare în hoteluri şi vile.

•Subzona Breazova – Crivaia cuprinde cele două lacuri de acumulare Văliug şi Breazova şi bazele turistice de pe malurile lacurilor.

•Subzona Trei Ape cuprinde staţiunea şi lacul de acumulare cu acelaşi  nume şi localităţile Gărâna  şi Brebu Nou, propice   pentru agrement, drumeţii şi sporturi nautice.

•Subzona Secu se conturează în jurul lacului de acumulare  şi este principalul loc de petrecere a  sfârşitului de săptămână  pentru reşiţeni.

 

 

Reşiţa are un bogat patrimoniu cultural care poate fi exploatat în contextul dezvoltării turismului. Astfel există o serie de obiective remarcabile:
•Muzeul Locomotivelor cu aburi - este amplasat în zona Triaj CFR a oraşului. Aici se află expusă prima locomotivă cu abur adusă la Reşiţa, aparţinând seriei St.E.G. 52, denumită Szekul şi fabricată la Viena după proiectele renumitului inginer englez John Haswell, cel care a condus, între 1840 şi 1882, fabrica de locomotive din Viena a St.E.G. După modelul acesteia, s-au fabricat la Reşiţa trei locomotive, denumite Resicza Bogsan (Bocşa);

   

 

•Teatrul G.A. Petculescu;
•Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928;
•Casa Muncitorească Reşiţa;
•Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX; 
•Biserica Evanghelică, sec. XIX /1901; 
•Casa Neff I cu baia publică, 4/4 sec. XIX;
•Sinagoga, sec. XIX; 
•Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte, 1903-1909; 
•Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană,” Adormirea Maicii Domnului,”1936;
•Gara Reşiţa-Sud, 1932/ 1914; 
•Podul de la vamă, 1931, primul pod nituit şi sudat din ţară; 
•Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi de raport din secolul XIX;
•Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV – XV. 

          

Sistemul bancar şi de asigurări:
Banc Post  – Sucursala Caraş-Severin – Reşiţa, str.I.L.Caragiale nr. 4, tel. 0255/211385; 0255/ 223482; fax 0255-223482;
BA – Raiffeisenbank – Caraş-Severin – Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie 1918, nr. 4, tel.0255/210031, 0255/22044; 0255/212017;
Banca Comercială Română  SA –  Sucursala Caraş-Severin, Reşiţa, str. ILCaragiale nr.7, tel. 0255/210034, 0255/212654;
BRD – Groupe Societe Generale –  Sucursala Caraş-Severin, Reşiţa, str.Petru  Rareş nr. 1, tel 0255/211400, 0255/211600; 0255212618 ;
Banca Transilvania – Sucursala Caraş-Severin – Reşiţa, str.I.LCaragiale nr.18, tel. 0255/227134 fax 0255/227043;
Banca Comercială “Carpatica” – Reşiţa, B-dul Republicii, bl.19, sc.2, tel.0255/212366;  0255/212377;
Grupul de Asigurări Român – Sucursala Caraş-Severin  – Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie  1918, tel. 0255/214700.

SC”Omniasig” – Sucursala Caraş-Severin – Reşiţa, str.Traian Lalescu, nr. 28, tel. 0255/212000;
SC”Unita “ Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie 1918, bl.4 parter – tel. 0255/213903;
SC”Ardaf” SA – Sucursala Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie 1918, nr. 24, tel. 0255/223005;
Asigurarea Românească “Asirom” SA – Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie 1918, nr. 4, tel. 0255/212425;
Allianz Ţiriac Asigurări SA – Sucursala Reşiţa, str.I.L.Caragiale nr. 9, tel. 0255/220133;
Asirag SA – Sucursala Caraş-Severin – Reşiţa, B-dul Republicii nr. 1, tel. 0255/218951
 Asiban S.A. – Agenţia Caraş-Severin, Reşiţa, P-ţa 1 Decembrie 1918, nr. 7, tel. 0255/213410

Reţeaua de învăţământ:
În Municipiul Reşiţa există o reţea de unităţi de învăţământ bine dezvoltată, cu ofertă bine structurată pentru piaţa muncii. Astfel, există şase licee şi patru şcoli de meserii care pregătesc în prezent un număr de 3.600  elevi  care  vor absolvi în următorii patru ani având următoarele specializări:

 

•Servicii, turism, alimentaţie publică şi comerţ – 506 elevi
•Activităţi financiare – 100 elevi
•Industrie alimentară – 84 elevi
•Administraţie publică – 117 elevi
•Tehnic – 1547 elevi
•Electric – 355 elevi
•Electronică – 53 elevi
•Instalaţii  tehnico-sanitare şi gaz – 46 elevi
•Produse din lemn – 112 elevi
•Construcţii – 286 elevi
•Confecţii – 373 elevi
Există, de asemenea o unitate de învăţământ superior  Universitatea “Eftimie Murgu“ care pregăteşte cadre cu înaltă calificare în domeniul tehnic (în următorii 5 ani vor absolvi 1.200 ingineri din care: construcţii de maşini - 89, sudură - 100, electromecanică - 203, informatică industrială - 84, prelucrare lemn - 45, inginerie economică - 114 şi restul în alte domenii),  în domeniul administraţiei publice - 254 absolvenţi în următorii ani,  în domeniul  economic - 696 studenţi, la specializarea asistenţă socială - 272 studenţi şi 191 studenţi la secţia de teologie.